SuccesiunelaNotar.ro

Ghid independent · legislație verificată la 18 noiembrie 2026

Succesiunea la notar. Tot ce trebuie să știți despre moștenire.

Cum se desfășoară procedura succesorală, ce documente pregătiți, cum se calculează costurile și ce drepturi au moștenitorii — explicate pe baza legislației în vigoare.

  • Codul civil
  • Legea nr. 36/1995
  • Ordinul MJ nr. 177/C/2024
  • Codul fiscal, art. 111

S·01 — Definiție

Ce este succesiunea la notar

Răspuns direct

Succesiunea la notar (procedura succesorală notarială) este procedura prin care un notar public stabilește, pe baza actelor și a declarațiilor, cine sunt moștenitorii unei persoane decedate, ce cotă revine fiecăruia și ce bunuri alcătuiesc moștenirea. Procedura se încheie cu eliberarea certificatului de moștenitor.

Procedura notarială este una necontencioasă: notarul nu judecă un litigiu, ci constată acordul și declarațiile moștenitorilor și verifică documentele. Dacă moștenitorii nu se înțeleg asupra calității de moștenitor, a întinderii drepturilor sau a bunurilor, notarul nu poate tranșa disputa, iar aceasta se soluționează de instanță.

Certificatul de moștenitor este documentul cu care moștenitorii își înscriu dreptul în cartea funciară, preiau sumele din conturile defunctului sau transcriu autovehiculele pe numele lor. El nu împarte bunurile: dacă moștenitorii doresc ca fiecare să devină proprietar exclusiv pe anumite bunuri, este nevoie de un partaj.

S·02 — Costuri

Cât costă succesiunea la notar?

Nu există un preț fix. Costul depinde de valoarea bunurilor din masa succesorală și de momentul finalizării.

Onorariul notarial minimal se calculează pe tranșe, după valoarea masei succesorale (Ordinul ministrului justiției nr. 177/C/2024, anexa nr. 3). Se adaugă taxa de arhivare și TVA, dacă notarul este plătitor de TVA. Dacă succesiunea nu este finalizată în doi ani de la deces, moștenitorii datorează și un impozit de 1%, calculat numai la valoarea imobilelor, după scăderea datoriilor care le revin.

Onorariul minimal pentru procedura succesorală
până la 20.000 lei2,7%, dar nu mai puțin de 240 lei
20.001 – 35.000 lei540 lei + 1,9% din ceea ce depășește 20.001 lei
35.001 – 65.000 lei725 lei + 1,6% din ceea ce depășește 35.001 lei
peste 65.001 lei1.205 lei + 0,85% din ceea ce depășește 65.001 lei

Exemplu: pentru un apartament evaluat la 400.000 lei, onorariul minimal este de 4.052,49 lei, la care se adaugă arhivarea (45 lei) și TVA.

Bunurile moștenite

Pentru imobile, notarul folosește cel puțin valoarea din studiul de piață al camerei notarilor (grila notarială).

Momentul finalizării

Estimare orientativă

Componentele costului estimat
Introduceți valoarea bunurilor pentru a vedea estimarea.
Total orientativ—
  • Rezultatul este o estimare pe baza onorariilor minimale, nu o ofertă. Notarul poate percepe un onorariu mai mare decât minimul legal.

Calculatorul complet, cu datorii și data decesului →

S·03 — Procedura

Cum decurge procedura, în șase etape

Ordinea este cea obișnuită. Într-un dosar simplu, unele etape se parcurg în aceeași zi; într-unul complicat, pot fi necesare mai multe termene.

  1. Etapa 01

    Notarul competent

    Se stabilește după ultimul domiciliu al defunctului; notarul verifică în evidențele camerei notarilor dacă nu există deja o procedură deschisă.

  2. Etapa 02

    Moștenitorii

    Se identifică rudele, soțul supraviețuitor și eventualii legatari; notarul verifică existența unui testament în registrul național.

  3. Etapa 03

    Documentele

    Acte de stare civilă, acte de proprietate, extrase de cont, certificate fiscale. Notarul poate cere acte suplimentare.

  4. Etapa 04

    Masa succesorală

    Se stabilesc bunurile, valoarea lor și eventualele datorii. Pentru imobile se ține seama de studiul de piață al camerei notarilor.

  5. Etapa 05

    Verificări și dezbatere

    Notarul primește declarațiile moștenitorilor (acceptare, renunțare), audiază martori dacă e cazul și calculează taxele.

  6. Etapa 06

    Certificatul

    Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, se întocmește încheierea finală și se eliberează certificatul de moștenitor.

Nu toate dosarele trec prin aceleași etape: o succesiune fără bunuri se poate încheia diferit, iar neînțelegerile dintre moștenitori duc la suspendarea procedurii. Procedura explicată pe larg.

S·04 — Transmiterea moștenirii

De la deces la certificat: cum trece patrimoniul la moștenitori

Moștenirea se transmite din momentul decesului. Procedura notarială nu creează drepturile moștenitorilor, ci le constată și le face opozabile.

  1. Decesul deschide moștenirea. Locul deschiderii este ultimul domiciliu al defunctului; de la această dată curg termenele.
  2. Moștenitorii își exercită opțiunea. Acceptă sau renunță la moștenire; regula generală este termenul de un an.
  3. Se stabilește masa succesorală. Bunurile și drepturile (activul), precum și datoriile (pasivul) defunctului.
  4. Notarul verifică și dezbate. Registrele notariale, actele, declarațiile moștenitorilor; întocmește încheierea finală.
  5. Certificatul de moștenitor produce efecte. Cu el se fac intabularea, transferul conturilor sau al autovehiculelor.
Cum se transmite o moștenire: cinci momente, de la deces la certificatul de moștenitor.

S·05 — Masa succesorală

Ce intră în moștenire

Moștenirea cuprinde tot patrimoniul defunctului: bunurile și drepturile, dar și datoriile. Din bunurile comune ale soților intră în moștenire numai partea care îi revenea defunctului.

  • Apartamente și case

    Inclusiv cota-parte din locuința dobândită în comun cu soțul. Valoarea se declară de moștenitori; pentru impozit nu poate fi mai mică decât valoarea din studiul de piață al camerei notarilor.

  • Terenuri

    Intravilane sau extravilane, agricole ori forestiere, cu sau fără carte funciară.

  • Conturi și depozite

    Soldul la data decesului, depozite, fonduri de investiții, titluri de stat.

  • Autovehicule

    Mașini, motociclete, remorci — după actele de înmatriculare.

  • Alte bunuri și drepturi

    Părți sociale și acțiuni, creanțe, drepturi de autor, bunuri de valoare.

  • Datorii și obligații

    Credite, alte datorii ale defunctului, cheltuieli de înmormântare. Moștenitorii care acceptă răspund pentru ele numai în limita bunurilor primite.

S·06 — Moștenitorii

Cine poate moșteni

Fără testament, moștenirea revine rudelor, organizate de Codul civil în patru clase, și soțului supraviețuitor. Cu testament, defunctul poate lăsa bunuri și altor persoane, dar nu poate atinge rezerva succesorală a soțului, a descendenților și a părinților.

Concurează cu orice clasă

Soțul supraviețuitor

Nu face parte din nicio clasă, dar vine la moștenire alături de clasa chemată. Cota lui depinde de clasa cu care concurează (art. 972 Cod civil). În lipsa tuturor rudelor din cele patru clase sau dacă niciuna nu vrea ori nu poate moșteni, soțul culege întreaga moștenire.

  1. Clasa I — descendenții

    Copiii și, prin reprezentare, nepoții și strănepoții de fiu sau fiică. Copiii moștenesc în părți egale.

  2. Clasa a II-a — părinții, frații și surorile

    Ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații, surorile și descendenții lor, până la gradul al IV-lea).

  3. Clasa a III-a — ascendenții ordinari

    Bunicii, străbunicii și ceilalți ascendenți, fără limită de grad; cel mai apropiat în grad îl înlătură pe cel mai îndepărtat.

  4. Clasa a IV-a — colateralii ordinari

    Unchii și mătușile, verii primari, frații și surorile bunicilor — până la gradul al IV-lea inclusiv.

Regula ordinii: o clasă mai apropiată le înlătură pe cele următoare. Dacă există chiar și un singur moștenitor din clasa I care acceptă moștenirea, părinții sau frații nu mai moștenesc. Soțul primește 1/3 în concurs cu părinți și frați, respectiv 1/2 în concurs numai cu părinți sau numai cu frați. Un testament, rezerva succesorală sau renunțările pot schimba rezultatul.

Cote, exemple și situații cu mai mulți moștenitori · simulator orientativ al cotelor.

S·07 — Întrebări frecvente

Întrebări despre succesiunea la notar

Este obligatoriu să fac succesiunea la notar?

Legea nu stabilește un termen-limită până la care moștenitorii trebuie să dezbată succesiunea. Fără certificat de moștenitor (sau o hotărâre judecătorească) însă nu puteți înscrie imobilele pe numele dumneavoastră în cartea funciară, nu le puteți vinde și, de regulă, nu puteți retrage banii din conturile defunctului. În plus, dacă procedura se finalizează după doi ani de la deces, se datorează impozitul de 1% pe imobile.

La ce notar se face succesiunea?

La un notar public competent teritorial în raport cu ultimul domiciliu al defunctului, nu în raport cu domiciliul moștenitorilor sau locul unde se află bunurile. Regula și excepțiile sunt explicate în ghidul procedurii.

Cât durează succesiunea la notar?

Legea nu stabilește o durată. Un dosar complet, cu moștenitori care se prezintă și sunt de acord, se poate finaliza într-o singură întâlnire, după obținerea actelor. Durata crește când lipsesc documente, când un moștenitor trebuie citat sau se află în străinătate, ori când trebuie obținute certificate fiscale din mai multe localități.

Cât costă un certificat de moștenitor?

Onorariul se stabilește pe certificat, indiferent de numărul moștenitorilor, după valoarea masei succesorale: minimum 2,7% până la 20.000 lei (cel puțin 240 lei), apoi procente descrescătoare până la 0,85% pentru ce depășește 65.001 lei. Se adaugă arhivarea și TVA. Exemple concrete găsiți în ghidul costurilor.

Ce se întâmplă dacă trec mai mult de doi ani de la deces?

Succesiunea se poate face și după doi ani; se schimbă doar regimul fiscal: moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea imobilelor, după scăderea părții de datorii care le revine. Separat, termenul de un an pentru acceptarea moștenirii are efecte civile, explicate în ghidul despre termene.

Trebuie să fie prezenți toți moștenitorii?

Fiecare moștenitor își exprimă personal sau prin mandatar (procură autentică) poziția față de moștenire. Moștenitorii care nu se prezintă sunt citați de notar. Consecințele lipsei unui moștenitor depind de faptul că a acceptat sau nu moștenirea în termen — vezi succesiunea cu mai mulți moștenitori.

Pot renunța la moștenire?

Da. Renunțarea se face expres, prin declarație autentică la notar (sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular, pentru cei din străinătate) și se înscrie în registrul național notarial. Cel care renunță este considerat că nu a fost niciodată moștenitor: nu primește bunuri și nu răspunde pentru datorii.

Moștenitorii plătesc datoriile defunctului?

Moștenitorii care acceptă moștenirea suportă datoriile defunctului proporțional cu cota fiecăruia, dar numai în limita valorii bunurilor moștenite — nu cu bunurile lor personale.

Index

Ghidurile complete

Fiecare ghid tratează o singură întrebare, în detaliu, cu temeiul legal și data verificării. Începeți cu cel care corespunde situației dumneavoastră.

Informațiile au caracter general. Pentru un dosar concret, notarul competent analizează actele și vă spune ce mai este necesar.