SuccesiunelaNotar.ro

Succesiunea cu mai mulți moștenitori

Când există mai mulți moștenitori, legea stabilește cine este chemat la moștenire și în ce proporție. Certificatul de moștenitor consemnează aceste cote; împărțirea efectivă a bunurilor este o operațiune distinctă, numită partaj.

Actualizat
Surse verificate la

Răspunsul pe scurt

Răspuns direct

Fără testament, moștenirea revine rudelor defunctului, în ordinea celor patru clase stabilite de Codul civil, și soțului supraviețuitor. Clasa mai apropiată le înlătură pe celelalte. Soțul primește 1/4 alături de copii, 1/3 sau 1/2 alături de părinți și frați, 3/4 alături de bunici sau de rude mai îndepărtate, iar restul se împarte între rudele din clasa chemată.

Cine moștenește: clasele de moștenitori legali

Codul civil împarte rudele cu drept de moștenire în patru clase. Trei reguli decid cine primește moștenirea:

  • Ordinea claselor. Moștenirea revine clasei mai apropiate; o clasă este chemată numai dacă în clasa precedentă nu există moștenitori sau niciunul nu vrea ori nu poate să moștenească.
  • Proximitatea gradului. În interiorul clasei, ruda mai apropiată în grad o înlătură pe cea mai îndepărtată, cu excepția cazurilor de reprezentare succesorală.
  • Egalitatea. Rudele din aceeași clasă și de același grad moștenesc în părți egale, cu excepțiile prevăzute de lege.

Concurează cu orice clasă

Soțul supraviețuitor

Nu face parte din nicio clasă, dar vine la moștenire alături de clasa chemată. Cota lui depinde de clasa cu care concurează (art. 972 Cod civil). În lipsa tuturor rudelor din cele patru clase sau dacă niciuna nu vrea ori nu poate moșteni, soțul culege întreaga moștenire.

  1. Clasa I — descendenții

    Copiii și, prin reprezentare, nepoții și strănepoții de fiu sau fiică. Copiii moștenesc în părți egale.

  2. Clasa a II-a — părinții, frații și surorile

    Ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații, surorile și descendenții lor, până la gradul al IV-lea).

  3. Clasa a III-a — ascendenții ordinari

    Bunicii, străbunicii și ceilalți ascendenți, fără limită de grad; cel mai apropiat în grad îl înlătură pe cel mai îndepărtat.

  4. Clasa a IV-a — colateralii ordinari

    Unchii și mătușile, verii primari, frații și surorile bunicilor — până la gradul al IV-lea inclusiv.

Regula ordinii: o clasă mai apropiată le înlătură pe cele următoare. Dacă există chiar și un singur moștenitor din clasa I care acceptă moștenirea, părinții sau frații nu mai moștenesc. Soțul primește 1/3 în concurs cu părinți și frați, respectiv 1/2 în concurs numai cu părinți sau numai cu frați. Un testament, rezerva succesorală sau renunțările pot schimba rezultatul.

Reprezentarea succesorală

Dacă un copil al defunctului a decedat înaintea lui, copiii acestuia (nepoții defunctului) urcă în locul părintelui lor și primesc împreună, „pe tulpină”, partea care i-ar fi revenit. Pot veni la moștenire prin reprezentare numai descendenții copiilor defunctului și descendenții fraților sau surorilor defunctului (Codul civil, art. 966). Poate fi reprezentat și moștenitorul nedemn, chiar dacă este în viață (art. 967).

Nedemnitatea

Legea înlătură de la moștenire persoanele nedemne — de exemplu, cea condamnată penal pentru o faptă săvârșită cu intenția de a-l ucide pe defunct. Unele cazuri operează de drept, altele trebuie constatate de instanță. Nedemnitatea nu se stabilește la notar printr-o simplă declarație a celorlalți moștenitori.

Soțul supraviețuitor

Soțul supraviețuitor nu face parte din nicio clasă, dar moștenește în concurs cu oricare dintre ele. Cota lui depinde de rudele cu care vine la moștenire:

Cota soțului supraviețuitor în moștenirea legală
Soțul vine la moștenire alături deCota soțuluiRestul, pentru rude
Descendenți (copii, nepoți)1/43/4
Părinți și frați/surori (sau descendenții lor)1/32/3
Numai părinți sau numai frați/surori1/21/2
Bunici sau alți ascendenți ordinari3/41/4
Unchi, mătuși, veri primari (colaterali ordinari)3/41/4
Nicio rudă cu vocație care să accepteîntreaga moștenire—

Pe lângă cota din moștenire, soțul supraviețuitor are, în anumite condiții, un drept de abitație, gratuit, asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii, dacă aceasta face parte din moștenire și dacă soțul nu este titularul unui drept real de a folosi o altă locuință corespunzătoare nevoilor sale (Codul civil, art. 973). Dreptul se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la deces, ori la recăsătorirea soțului. Când nu vine în concurs cu descendenții, soțul moștenește, în plus, mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune a soților (art. 974).

Bunurile comune se împart mai întâi

Dacă soții erau căsătoriți în regimul comunității de bunuri, din bunurile comune se stabilește mai întâi partea fiecărui soț (de regulă, câte jumătate, dacă nu se dovedește altă contribuție). Numai partea defunctului intră în moștenire. Exemplu: dintr-un apartament comun, soția supraviețuitoare păstrează jumătatea sa și moștenește, alături de doi copii, 1/4 din cealaltă jumătate.

Simulator orientativ al cotelor

Indicați rudele în viață ale defunctului pentru a vedea ce clasă este chemată și cum se împarte moștenirea legală. Datele nu sunt transmise și nu sunt salvate.

Defunctul era căsătorit la data decesului?
Câți copii a avut?
Numărați și copiii decedați înaintea lui care au lăsat descendenți (nepoții vin prin reprezentare).
Câți părinți ai defunctului mai trăiesc?
Câți frați sau surori a avut?
Inclusiv frații decedați care au lăsat descendenți.
Alte rude în viață

Completați datele pentru a vedea cotele.

    • Rezultat orientativ, pentru moștenirea legală, presupunând că toți moștenitorii acceptă și niciunul nu este nedemn.
    • Un testament poate schimba cotele, cu respectarea rezervei succesorale.
    • Cotele privesc moștenirea defunctului; din bunurile comune, soțul supraviețuitor păstrează mai întâi partea lui.
    • Pentru frații care au un singur părinte comun cu defunctul (consangvini sau uterini), împărțirea se face pe linii, nu în părți egale.

    Exemple de împărțire a moștenirii

    Succesiunea după părinți: soție și doi copii

    Clasa I

    Defunctul lasă soția și doi copii. Soția primește 1/4. Restul de 3/4 se împarte egal între copii: fiecare primește 3/8.

    Un copil decedat înaintea părintelui

    Reprezentare

    Defunctul, văduv, a avut doi copii, Ana și Mihai. Mihai a decedat înaintea lui și a lăsat doi copii. Ana primește 1/2. Copiii lui Mihai primesc împreună cealaltă jumătate, prin reprezentare, adică 1/4 fiecare.

    Succesiune între frați, cu un părinte în viață

    Clasa a II-a

    Defunctul nu a fost căsătorit și nu are copii. Îi supraviețuiesc mama și doi frați. Mama primește 1/4, iar frații împart restul de 3/4: câte 3/8 fiecare. Dacă ar fi trăit ambii părinți, aceștia ar fi primit împreună 1/2, iar frații cealaltă jumătate.

    Soț supraviețuitor, părinți și frați

    Clasa a II-a

    Defunctul lasă soția, ambii părinți și un frate. Soția primește 1/3. Din restul de 2/3, părinții primesc jumătate (1/3 împreună, 1/6 fiecare), iar fratele cealaltă jumătate (1/3).

    Soț supraviețuitor și un văr primar

    Clasa a IV-a

    Defunctul nu are descendenți, părinți, frați sau bunici în viață. Îi supraviețuiesc soțul și un văr primar. Soțul primește 3/4, iar vărul 1/4.

    Testamentul și rezerva succesorală

    Prin testament, defunctul poate lăsa bunurile sale și altor persoane decât moștenitorii legali sau poate modifica împărțirea dintre aceștia. Libertatea de a testa are însă o limită: rezerva succesorală.

    • Moștenitorii rezervatari sunt soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați (părinții).
    • Rezerva fiecăruia este, de regulă, jumătate din cota care i-ar fi revenit ca moștenitor legal.
    • Partea de care defunctul putea dispune liber este cotitatea disponibilă. Pentru liberalitățile făcute soțului în concurs cu copiii din altă căsătorie, legea prevede o cotitate disponibilă specială, mai restrânsă.
    • Frații, surorile și celelalte rude colaterale nu sunt rezervatari: pot fi înlăturați complet printr-un testament.

    Dacă testamentul sau donațiile făcute în timpul vieții încalcă rezerva, moștenitorii rezervatari pot cere reducțiunea liberalităților excesive — prin acord între cei interesați sau, în lipsa acordului, în instanță.

    Notarul verifică întotdeauna registrul național al testamentelor. Un legatar care nu este soț sau rudă în grad succesibil cu defunctul plătește un onorariu notarial majorat cu 25% (detalii despre costuri).

    Moștenitorul care nu se prezintă la notar

    Situația depinde de un singur lucru: a acceptat sau nu moștenitorul moștenirea, în mod expres sau tacit, în termenul de opțiune succesorală?

    A acceptat (expres sau tacit)

    • Este moștenitor, chiar dacă nu vine la notar.
    • Acceptarea tacită rezultă, de exemplu, din folosirea ca proprietar a unui bun din moștenire sau din plata unor datorii ale defunctului din banii moștenirii.
    • Dacă refuză să participe sau contestă drepturile celorlalți, notarul nu poate finaliza fără el: neînțelegerea se soluționează în instanță.

    Nu a acceptat în termen

    • Succesibilul care cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea sa, dar nu a acceptat și nici nu a renunțat expres în termenul de un an, este prezumat că a renunțat, până la proba contrară (Codul civil, art. 1112).
    • Prezumția operează dacă succesibilul, citat în condițiile legii, nu dovedește că și-a exercitat opțiunea; certificatul se eliberează moștenitorilor acceptanți.
    • Moștenitorul poate dovedi ulterior că a acceptat în termen și poate contesta certificatul în instanță.

    Pentru moștenitorii aflați în străinătate sau care nu se pot deplasa, soluția obișnuită este procura autentică. Explicații despre termenul de un an și despre succesiunile deschise demult: ghidul despre termene.

    Când moștenitorii nu se înțeleg

    Procedura notarială presupune acordul moștenitorilor asupra elementelor esențiale. Dacă moștenitorii se contrazic asupra calității de moștenitor, a cotelor, a bunurilor care alcătuiesc moștenirea sau a valorii lor, notarul suspendă procedura și îi îndrumă către instanță.

    O „succesiune fără acordul moștenitorilor” nu se poate finaliza la notar. Calea este acțiunea în instanță: petiție de ereditate, stabilirea calității de moștenitor, constatarea masei succesorale, partaj judiciar. Instanța poate stabili, prin hotărâre, ceea ce notarul ar fi consemnat în certificat. După ce litigiul este tranșat, procedura poate continua la notar, pe baza hotărârii.

    Dezacordul doar asupra împărțirii bunurilor nu împiedică eliberarea certificatului: moștenitorii pot primi certificatul, devenind coproprietari în cotele lor, și pot amâna partajul.

    Certificatul de moștenitor și partajul

    Certificatul de moștenitor

    • Stabilește cine moștenește și în ce cote.
    • Moștenitorii devin coproprietari (în indiviziune) asupra bunurilor.
    • Se eliberează de notar la finalul procedurii succesorale.

    Partajul

    • Încetează coproprietatea: fiecare primește bunuri anume.
    • Se face prin acordul tuturor, la notar, sau prin hotărâre judecătorească.
    • Poate avea loc odată cu procedura succesorală sau oricând ulterior.

    Exemplu: trei frați moștenesc un apartament și un autoturism, câte 1/3 fiecare. Certificatul îi arată coproprietari, în cote de 1/3, pe ambele bunuri. Prin partaj, unul dintre ei poate primi apartamentul, plătind celorlalți o sumă de bani (sultă), iar altul autoturismul. Onorariul minimal pentru partajul succesoral la notar este de 450 lei + 115 lei pentru fiecare lot, fără TVA.

    Întrebări frecvente

    Ce cotă primește soția dacă defunctul are copii?

    Soția (soțul) supraviețuitoare primește 1/4 din moștenire, indiferent de numărul copiilor; copiii împart în mod egal restul de 3/4. Din bunurile comune, soția păstrează mai întâi partea ei, iar moștenirea privește numai partea defunctului.

    Frații moștenesc dacă defunctul are copii?

    Nu. Copiii fac parte din clasa I și înlătură clasa a II-a, din care fac parte frații și părinții. Frații moștenesc numai dacă defunctul nu are descendenți care să accepte moștenirea.

    Se poate face succesiunea dacă un moștenitor nu vrea să vină la notar?

    Depinde dacă a acceptat moștenirea. Dacă nu a acceptat în termen, este prezumat că a renunțat și succesiunea se poate finaliza cu ceilalți. Dacă a acceptat (inclusiv tacit) și refuză să colaboreze, disputa ajunge în instanță.

    Copiii din altă căsătorie moștenesc?

    Da. Toți copiii defunctului — din căsătorie, din afara căsătoriei (cu filiație stabilită) sau adoptați — au aceleași drepturi și moștenesc în părți egale.

    Pot fi dezmoștenit de părinte?

    Un copil este moștenitor rezervatar: prin testament, părintele îi poate reduce partea, dar nu sub rezervă — jumătate din cota pe care ar fi primit-o fără testament. Excepție face nedemnitatea, care se aplică în cazurile prevăzute de lege.

    Partajul este obligatoriu după succesiune?

    Nu. Moștenitorii pot rămâne coproprietari oricât timp doresc. Partajul poate fi cerut oricând de oricare dintre ei.

    Surse și temei legal

    1. Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), Cartea a IV-a „Despre moștenire și liberalități”, art. 953–1163 — forma consolidată la 3 mai 2026 consultat la 18 noiembrie 2026
    2. Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată — art. 15 și art. 103–120 (procedura succesorală), forma consolidată la 6 decembrie 2024, inclusiv modificările aduse prin Legea nr. 301/2024 consultat la 18 noiembrie 2026